aki kaurismaki/vremuri de restriste

ar fi potrivite pentru vremurile astea de recesiune filmele cenusii-cu-o-urma-de-culoare ale lui aki kaurismaki, finlandez, categorisit drept minimalist. kaurismaki a facut vreo 20 de filme si impreuna cu fratele sau, mika, a tinut industria cinematografica a finlandei in picioare in anii ’80-’90. acum ii e mai bine. industriei. am auzit de numele kaurismaki multumita lui mika, care a facut o comedioara draguta (cam asa cum imi inchipui eu ca ar fi soarele la helsinki vara) si a trimis-o la festivalul de film finlandez, ce a avut loc la bucuresti pe la sfarsitul anilor ’90, si unde am fost cu N., care e acum la berlin. inteleg ca mika vine la viitorul tiff pentru o mini-restrospectiva finlandeza.

revenind la aki, eu am vazut trei filme, numele lor – ariel, drifting clouds, the man without a past, doua dintre ele fac parte din trilogia finlandeza a lui kaurismaki, o finlanda in recesiune, cand oamenii raman fara locuri de munca, traiesc in containere de metal in port sau, in cel mai bun caz, au rate prea multe de platit, beau in exces si se cauta cu o disperare tacuta unul pe celalalt.

ariel. iti spun ca vom fi impreuna pana la sfarsitul vietii

există emoţie, doar ca nu in dialoguri. uneori nici in expresiile fetei. le simti pur si simplu. sau le iei din muzica. the man without a past are o coloana sonora incredibila. melodia melancolica cantata de o formatie de muzica crestina turned rock undeva la marginea orasului, pentru cativa oameni singuri si infrigurati, homlesii helsinki-ului, e chiar tema filmului.

apropo de dialoguri, iata unul (din ariel):

Irmeli: Thanks for the evening. My first in a convertible.
Taisto: The roof doesn’t work.
Irmeli: I know. It’s dark. Want to come up?
Taisto: If it’s not too much trouble.
Irmeli: I’ve only got coffee.
Taisto: Coffee’s fine.
Irmeli: I’m divorced.
Taisto: Don’t let it get you down.
Irmeli: I’ve got a kid, too.
Taisto: Even better. We save time raising a family.
Irmeli: You always this self-confident?
Taisto: This is the first time.

actiunea nu e in exces. in ariel, jaful bancii se petrece dincolo de privirile noastre. in drifting clouds nu vedem decat bucati din scena in care bucatarul beat isi ataca colegii cu un cutit. ajungem abia mai tarziu, cand asaltul s-a consumat. dar incordarea se simte. din pacate, restaurantul urmeaza sa se inchida. by the way, ce ai face daca ai fi concediat maine? kaurismaki da de inteles ca daca mergi mai departe vei razbi, kind of. e greu din pacate, fiecare erou este atacat brutal si ranit la un moment dat. iar unii oameni din jurul lor (prieteni, parinti) raman pe drum – se sinucid, sunt ucisi.

drifting clouds. problemele s-au sfarsit, nu?

exista cate un cuplu in fiecare film, dar cateodata nu stiu prea sigur daca e vorba despre dragoste sau despre nevoia de a fi unul alaturi de celalalt. in orice caz, eroii fiecarui film sfarsesc (sau raman) impreuna, in scene care par sa arunce o aluzie, o aluzie doar, spre o viata mai buna.

ar putea sa fie bine.

About subdeal

underhill viseaza sa locuiasca intr-o casuta umbrita de maslini pe malul mediteranei, fara munci obositoare, oameni nedoriti si alte batai de cap. pana atunci insa, incearca sa supravietuiasca in marele oras, are mare grija de pisici, creste plante si scrie pe blog. View all posts by subdeal

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: