lucruri complicate

am dat sau am aruncat la gunoi jumatate de casa. un sfert e pe balcon, n-as fi crezut ca incap atat de multe intr-un spatiu atat de mic. vreo doua cutii sunt in uscatorul lui S., restul sunt impreuna cu noi si cu pisicile la bunii nostri prieteni, in pipera. that’s right: renovam. 

trebuie sa faci o astfel de miscare ca sa realizezi cat de multe prostii poti strange intr-un biet apartament cu doua camere. saci cu haine, saci cu pantofi, saci cu nimicuri, cutii cu nimicuri. mai sunt si lucruri folositoare - numai la carti am carat doua zile. peste carti, stau insa nimicurile. pe ultima cutie cu nimicuri sta saz-ul cumparat din turcia acum cinci ani. e mai degraba artizanal, dar tipul care mi l-a vandut, un kurd, stia sa cante la el. eu nu.

nu mai stiu, in orice caz, pe unde-mi mai sunt cele mai multe lucruri. inainte de a pleca am varat repede in rucsac niste haine. m-as duce la piscina sambata, dar habar nu am unde mi-e sortul de baie. oh well.

e funny sa iei masa pe salteaua din mijlocul casei, singurul loc stabil dintr-o gramada de ruine. am facut asta in zilele dinaintea plecarii. cred ca as putea sa trec peste vara mancand doar rosii cu branza.

stie careva daca exista vreun serviciu de transport pentru animale de casa? am dus pisicile cu taxiul, in custi, si s-au speriat teribil. plus ca pareau sufocate, desi in masina era o temperatura rezonabila.

de obicei imi placea la magazinele de bricolaj. acum nu cred ca se mai pune problema. inainte cumparam chestii de placere. acum, de nevoie. am luat o gramada de chestii de a caror existenta habar nu aveam, si, mai rau, le-am carat de la scara pana in casa. partea buna a fost ca toate lucrurile mi-au fost aduse gratis acasa. partea proasta a fost ca polistirenul a facut exceptie. poti sa cumperi zece vagoane de marfa de la bricostore, polistirenul nu iti va fi adus acasa, gratuit. n-aveam unde sa pun doi baloti, oricum eram sfarsit dupa atata efort, in plus, ar fi trebuit sa merg sa-i iau iarasi din magazin, sa refac facturi, chitante. i-am lasat sa il aduca tot ei, contra cost. hoti nerusinati.

doua alei duc spre scara mea. cea din stanga are un canal fara capac in care a cazut roata masinii in care a fost incarcata vechea mea biblioteca. cea din stanga are un alt canal (cu un capac instabil) in care a cazut roata masinii care imi aducea materialele de la bricostore. in decurs de trei zile. 

in paralel incercam sa facem un credit. ca sa facem un credit trebuie sa avem niste acte nenorocite, pe dansele trebuie sa le luam de la tribunal, unde le legalizam, ieri am fost foarte aproape sa o iau razna. dar asta e o alta poveste.

suntem aproape falimentari.

imi cer scuze ca nu am mai raspuns la comentarii in ultima vreme.

imi propun, sper sa ma tin de cuvant, sa nu mai renovez in veci casa. in acest scop, voi avea foarte mare grija de ea. as putea sa invelesc totul in plastic, hmm…